Concert Extraordinar de Craciun

CONCERT DE SĂRBĂTORI

Orchestra Filamonicii Mihail Jora din Bacău va susține sâmbătă, 19 decembrie, ora 19.00 la Sala de spectacole Ion Petrovici din Tecuci un Concert de sărbători.

La pupitrul dirijoral se va afla îndrăgitul muzician Petronius Negrescu. Soliști, nume de prestigiu ale artei interpretative lirice românești:

soprana Diana Bucur,

mezzosoprana Florentina Onica

și tenorul Marian Someșan.

Din program nu vor lipsi lucrări de mare popularitate, cântate peste tot în lume cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Veți audia Uvertura Forța destinului, ariile Caro nome și Dei miei bollenti spiriti de G. Verdi, E lucevan le stelle și Valsul Musettei de G. Puccini, selecțiuni din Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, Mon coeur s ouvre a ta voix din opera Samson și Dalila de C. Saint – Saens, celebrul Intermezzo din Cavaleria rusticană de P. Mascagni, Barcarola din Povestirile lui Hofmann de Offenbach, uvertura operei Carmen de G. Bizet, Duetul florilor din opera Lakme de L. Delibes și lucrări ale compozitorilor din familia Strauss: Polka Ohne sorgen, Uvertura Liliacul, Dunărea albastră și Radetzky Marș.

Vă așteptăm la acest eveniment muzical, unde să ne facem frumoase urări de Crăciun și An Nou 2016 și să ciocnim cupele de șampanie în acordurile tradiționalului Brindisi.

Muzicolog Dr. OZANA KALMUSKI ZAREA

Publicitate

Dragi români,

 

Din infinita materie a Universului se desprinde uneori o crâmpeie. Această pogorâre sfinţeşte pământul prin metamorfozarea ei din stea în fiinţă umană.
Aşa cum în Franţa , o femeie ,Ioana D Arc, a schimbat în Evul Mediu istoria unei ţări, tot astfel un alt nume feminin , de astă dată în România schimbă cursul istoriei. Acest nume emblematic este Ecaterina Conachi Vogoride (Cocuţa)
Misterul sub care a reuşit această mare lucrare încolţeşte din documentele istorice sub o singură ipoteză : ” Dacă divina fiică a lui Costachi Conachi nu ar fi săvârşit acest gest (de iubire pentru neamul românesc), ar mai fi avut loc Mica Unire (1859), momentul Cuza (1859-1866) ,  Monarhia (1866-1947) sau Marea Unire (1918) ? Cu siguranţă nu, iar Moldova ar fi devenit o gubernie si Ţara Românească un paşalâc.”
În altă ţară, prin sentimentul cultivat de tradiţie, fapta Cocuţei Vogoride ar fi fost eternizata măcar printr-o placă comemorativă. Din păcate, la noi, nu se ştie mai nimic despre această minunată femeie româncă. Deşi au trecut 158 de ani de la actul său eroic nimeni nu vorbeşte nimic despre faptele sale.
Ea a reuşit să creeze speranţa. A transformat supunerea în mândrie de neam, inrobirea în dobândire şi extindere a demnităţii românilor prin unire , iar tirania în pace.
Istoricii recunosc meritele fiicei poetului Costache Conachi dar masa de români e total necunoscătoare.
Deşi există minunate locuri încărcate de atâtea legende ce pot reprezenta adevărate capodopere cinematografice , aceste oaze generatoare de patriotism sunt transformate în ruină, iar ruina odată cu ele în anonimat.
Haideţi să transformăm precum Cocuţa Conachi , ruinele şi arhaicele locuri în simboluri naţionale, eternizând acest nume lingvistic, istoric, cultural prin descătuşarea imaginii de falsă conservare din îngheţul indiferenţei în una de prosperitate .
Vă invităm să participaţi în acţiunea noastră ca acest nume să parcurgă întreaga etapă de : descoperire , trezire şi impregnare în conştiinţa poporului român .
Nu există un moment mai solemn pentru fiica poetului Costache Conachi de eternizare a numelui ei decât prin renaşterea spirituală la aniversarea celor 158 de ani de la Mica Unire (24 Ianuarie 1859-.24 Ianuarie 2017)
Reaşezarea pe talerul valorilor spirituale a unui asemenea nume sonor ne fac mândri că suntem români.

Cu deosebit respect şi anticipată mulţumire,

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/eroina-micii-uniri-cine-a-fost-ecaterina-conachi-654424

Carte de onoare

Profesor Radu Vladimir  – CNCH Tecuci

1-radu-vladimir

Prim-dirijor al Orchestrei Naționale de Cameră  – Cristian Florea

      Maestru în Artă din Republica Moldova

cristian-florea

               Diana Bucur  –  Soprana

               Artist Liric – Opera Naționala Româna din Iași

diana-bucur

                Florentina Onică  –  Mezzosoprană

                Artist Liric – Opera Naționala Româna din Iași

florentina-onica

                Gabriel Croitoru  –  Solist Concertist Vioara

                profesor la Universitatea de Muzică din Bucureşti

gabriel-croitoru

       

                Malina Ciobanu  –  Solist Concertist Vioara       

malina-ciobanu

               Marian Somesan  –  Tenor

              Artist Liric – Profesor Canto 

     marian-somesan

         Petronius „Pedro” Negrescu  –  Dirijor 

             profesor la Universitatea de Arte

petronius-negrescu

            Viorel Costea – Regizor Film

   Şcoala Tehnică Postliceală de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucuresti

viorel-costea

Povestea unui ciob de lut

„Povestea unui ciob de lut” spune povestea urmasilor Piroboridavei ( Comuna Poiana) . O cetate asezata pe malul Siretului care nu a stralucit in vreme de razboi, dar care a fost un punct de referinta al negotiului pentru o buna parte a lumii cunoscute atunci. Cetatea Piroboridavei a fost cea mai mare asezare civila a dacilor, descoperita pana acum in Romania.

Scenariul si regia :  Viorel Costea.

Asistent regie:  Pelin Angel Roberto.

Un film realizat de  Fundația Pelin si SPATC Bucuresti

Filmul este o încercare de aducere în conștiința publică a celei mai mari așezări civile ale geto-dacilor, descoperite până acum pe teritoriul României.

Atât prin poziționarea sa, cât și prin activitățile în primul rând comerciale care aveau ca punct de sosire și de plecare acest loc, cetatea dacică PIROBORIDAVA a fost o așezare de maximă importantă pe harta vechii Dacii. Din motive mai mult sau mai puțin obiective, acest lucru este din ce in ce mai puțin cunoscut în ziua de azi.

http://www.digi-world.tv/povestea-unui-ciob-de-lut/#detalii1

//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js

FUNDATIA PELIN

“O comunitate fără cultură este una pierdută.”

Suntem aici deoarece dorim să schimbăm lucruri, să scăpăm dintr-o inerție la care orașele post-industriale de mărimea noastră, cu o poziție geografică asemănătoare, par să fie condamnate. Credem că moștenirea noastră istorică și cultura actuală merită șansa de a fi conectate la un context mai vast. Cultura îmbunătățește dezvoltarea individuală dar și stima de sine și prin aceste beneficii personale și comunitatea va fi influențată și incurajată să evolueze, să devină mai tolerantă și deschisă.

Fundatia Pelin reprezintă o oportunitate pentru soluționarea unor probleme specifice:  actualizarea, atât de necesară, a ofertei noastre culturale, lipsa unei abordări integrate asupra discrepanțelor sociale și a comunităților marginale, izolarea funcțională a industriilor creative locale sau absența unui brand turistic și cultural coerent. Cultura și educația, aceea „purple economy” care include amprenta culturală, diversitatea și dimensiunea socială, reprezintă o bază pentru soluții inovatoare ce pot remodela destinul și vocația unei comunități. Cultura și creativitatea sunt motoare importante ale dezvoltării unei comunitati, a coeziunii sociale și a creșterii economice . Acesta este crezul care ne mână în această activitate.

Singura unitate de măsură  în cazul culturii este impactul său in comunitate, profunzimea schimbărilor pe care o produce, efectele benefice pe care le generează si tocmai din acest motiv, Fundatia Pelin – Educatie fara Frontiere Crestin Europeana,  sprijinim  creativitatea, cultura si educatia.

//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});