Tecuciul în ipostaze ilustre

Despre cultura tecuceană și despre personalitățile pe care arealul tecucean le-a furnizat patrimoniului național de valori s-a vorbit mult, poate chiar exagerat de mult și dacă Vasile Ghica revine asupra acestui  subiect și în această carte Tecuciul în ipostaze ilustre (Editura Studis, Iași, 2021) înseamnă că își are temeiurile sale. Dincolo de subiectele tabu cu Cocuța și cu cercetășia, vorbește, desigur și despre scriitorii acestui spațiu geografic, despre cei 18 academicieni, despre cele bune și mai puțin bune din viața spirituală a orașului, dar insistă, cu precădere asupra Festivalului Internțional al aforismului și despre implicarea Fundației Pelin în afirmarea culturală a orașului. Sunt două subiecte care n-au căpătat încă patina vremii și n-au devenit subiect de cronică, dar fără de care Tecuciul ar fi un ilustru oraș anonim, ca și Panciu sau Berești.  Grație acestor două repere Tecuciul nu doar că se profilează ca loc geografic în care se întâmplă ceva important, dar  capătă chiar și o vogă europeană. Faptul că toamnă de toamnă (excepție ultima care-a fost anulată de pandemie)  caldarâmul orașului răsună sub pasul atâtor personalități ale culturii românești și chiar de peste graniță înseamnă ceva. Ca unul care m-am aplecat mai insistent asupra trecutului cultural tecucean știu că în vremurile de odinioară descindere în oraș a unui grup de scriitori lua proporții de eveniment epocal  și alimenta mentalul locului pentru cel puțin un an de zile. E adevărat că în acele vremuri nu avea trei instituții de cultură și nici 40 de salariați care să păstorească fenomenul. Or, în zilele noastre, Tecuciul este, grației Fundației Pelin, vizitat de atâtea personalități cât nu se întâmpla, altădată, în câteva decenii. Am mai spus-o și-mi pare rău că trebuie s-o repet, Fundația Pelin face singură și fără nicio implicare a sărăcăciosului buget locat mai mult decât toate cele trei instituții de cultură.

      Cum să nu mă bucur că Vasile Ghica, în această ultimă carte, se oprește asupra acestei instituții-mecenat cu funcții și rol propulsator în viața culturală a arealului cultural tecucean.  Cred că dac-ar concepe un sistem de abonare și-ar edita un buletin informativ cu circulație în Tecuci, Focșani, Panciu, Bârlad, Galați, etc cu anunțarea din timp a evenimentelor culturale în derulare, ar putea deveni un centru cultural zonal foarte căutat. Aștept momentul când palatul de la Țigănești va fi renovat și va căpăta, la fel, o destinație culturală. 

Ionel Necula, critic și istoric literar, eseist.

TECUCIUL, AREOPAG AL AFORIȘTILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI

Acad. NAJI NAAMAN (Liban)

Există în zilele noastre o criză îngrozitoare a culturii și în special a cărții și a lecturii. Personal, cred că virtuțile umane sunt în declin și că ființa umană devine mai egoistă, mai lacomă și este atrasă de partea superficială a noilor tehnici de comunicare socială.

Istoria culturii universale nu este decât un aforism de interpretat. Aforismul îi poate ajuta pe cei derutați. Internetul este o armă cu patru tăișuri. Să utilizăm numai partea lui bună.

Acad. N. Dabija (Rep.Moldova)

Țara e plină de doctori în știință care nu știu să semneze și academicieni analfabeți, cu tineri pentru care telefonul spune cât demult se iubesc și părinții cărora internetul le reproșează că nu-și ascultă copiii.

În acest context, ca să nu rătăcim de tot progresul tehnic și cultura, ar trebui să se ajute reciproc, ele neputând coexista decât împreună, decât fiind un tot, ca sămânța cu țărâna umedă din jurul ei.

Cât omul nu va înceta să mediteze, aforismul, ca gen, va trăi. Steaua lui va răsări zilnic, așa cum luceafărul își anunță tot zilnic locul său de pe cer.

Fabrizio Caramagna (Italia)

Există o criză a lecturii, pentru că am intrat în societatea narcisismului și a divertismentului. Toată lumea, chiar și cel analfabet, poate în orice moment să scrie și să publice cartea lui și să arate lumii vanitatea sa. Acum, toată lumea scrie și nimeni nu citește. Cititorul pur, cel care citește numai pentru plăcerea de a citi, a devenit rar. Acest narcisism literar face să fie publicate, în fiecare an, aproape 100.000 de volume (numai în limba italiană). Pare să fie o piață în care toată lumea ridică mâna pentru a spune: Eu, eu, eu! și care, din punct de vedere fonetic, seamănă cu răgetul măgarului: Hi ho! Hi ho!

Valeriu Butulescu

Nu, nu există o criză a culturii. Dimpotrivă. Este o perioadă de maximă înflorire a acesteia. Poate cartea clasică, de hârtie, este în regres, timpul ei a cam trecut. Dar suportul electronic face miracole! Astăzi, miliarde de oameni citesc pe internet! Acum se citește mai mult ca oricând! Aforismul modern s-a extins enorm. A devenit o specie literară foarte cultivată și accesibilă. Și-a pierdut strălucirea, poate și prin faptul că mulți din autori se cantonează în calambururi și jocuri de cuvinte, trimițând specia în derizoriu, departe de spiritul meditativ. Dar importanța practică a aforismului de astăzi e dovedită.

Ecaterina Conachi, eroina uitata a „Micii Uniri”

Mulţi dintre cei „cu stea în frunte” îşi rup grumajii şi se prăbuşesc la căpătâiul unui vis, urmând ca împlinirea acestuia să cadă pe umerii altui sol, ori să se risipească în neant. Există însă eroi care reuşesc să spulbere toate opreliştile ivite, oricât ar fi ele de înveninate şi să-şi împingă popoarele spre biruinţă. Pe răbojul unde sunt însemnate numele celor care au răsucit, spre bine, pentru veacuri, destinul mult prea încercatului nostru popor, trebuie incrustat, cu litere de aur şi celal Cocuţei Conachi-Vogoride, această Ioana d’Arc1a României.

Povestea unui ciob de lut

„Povestea unui ciob de lut” spune povestea urmasilor Piroboridavei ( Comuna Poiana) . O cetate asezata pe malul Siretului care nu a stralucit in vreme de razboi, dar care a fost un punct de referinta al negotului pentru o buna parte a lumii cunoscute atunci. Cetatea Piroboridavei a fost cea mai mare asezare civila a dacilor, descoperita pana acum in Romania.

Scenariul si regia : Viorel Costea.

Asistent regie: Pelin Angel Roberto.

Un film realizat de Fundatia Pelin

Filmul este o încercare de aducere în conștiința publică a celei mai mari așezări civile ale geto-dacilor, descoperite până acum pe teritoriul României. Atât prin poziționarea sa, cât și prin activitățile în primul rând comerciale care aveau ca punct de sosire și de plecare acest loc, cetatea dacică PIROBORIDAVA a fost o așezare de maximă importantă pe harta vechii Dacii. Din motive mai mult sau mai puțin obiective, acest lucru este din ce in ce mai puțin cunoscut în ziua de azi.

Atenţie, motor, acţiuneeee !

Din dragoste pentru orasul natal si cu ajutorul unei echipe de filmare, am realizat primul FILM Documentar despre Municipiul Tecuci. Primul film documentar de ,,Promovare Turistică’’ a Municipiului Tecuci se află la început de drum, Fundaţia Pelin fiind gazda echipei de creaţie. Un film realizat de SPATC Bucuresti si Fundatia Pelin

Scenariul si regia : Viorel Costea.

Asistent regie: Pelin Angel Roberto.

Producator: Fundatia Pelin

Festivalul International al Aforismului

Festivalul International al Aforismului.
Editia a IV-a, octombrie 2020.
Tecuci – Romania

PALMARES:
Premiul I ex-aequo GINA ZAHARIA
Premiul I ex-aequo GABRIEL PETRU BĂEȚAN
Premiul al II-lea GEORGE DRĂGHESCU
Premiul al III-lea ANY DRĂGĂNOIU

PREMIUL SPECIAL ,,STEFAN PETICĂ“ – NICOLAE SCHIȚCO
PREMIUL SPECIAL ,,ION PETROVICI ”- ION CUZUIOC (REP. MOLDOVA)
PREMIUL SPECIAL ,,HORTENSIA PAPADAT BENGESCU” – ELENA STAN
PREMIUL SPECIAL ,,CALISTRAT HOGAȘ” – LIVIU ZAMFIRESCU
PREMIUL SPECIAL ,,IORGU IORDAN” – ADRIAN RACARU
PREMIUL SPECIAL ,,COCUȚA CONACHI” – Mr. KOAN

S-AU ACORDAT DIPLOME DE EXCELENȚĂ: CONSTANTIN TUDORACHE, TRAIAN D. LAZĂR, TEODOR PARAPIRU, ELIS RÂPEANU, GEORGE CORBU, DOREL VIDRAȘCU, EMIL DINGA, PETRE ISACHI, DUMITRU BRĂNEANU, FIRIȚĂ CARP, VALERIU BUTULESCU, VIOREL VINTILĂ, POMPILIU COMȘA, C. ARDELEANU, N. PETRESCU-REDI, PETRUȘ ANDREI, LETIȚIA COZA, IONUȚ CARAGEA.

AFORISMUL – STATUIA UNUI GÂND CE SE VREA NEMURITOR

IMG_6151

Interviu Nicolae MAREȘ – Vasile GHICA

 

Lec mi-a pus mintea pe bigudiuri

Cum ați ajuns la aforism, Domnule Ghica?

În copilărie, pe căi ocolite, am început, ca tot românul, cu versuri. În clasa a III-a, pregătisem o poezioară dedicată, de 8 Martie, tovarășei învățătoare. Văzând titlul, colegul de bancă a trecut la șantaj: – Dacă nu-mi dai două penițe, te spun tovarășei! Totuși, am recidivat . În clasa a VII-a, aveam chiar o rubrică la gazeta de perete a școlii. În liceu am fost la un concurs al tinerelor speranțe. În facultate, am dat-o pe jurnalism. Pentru o știre publicată de Viața studențească, primeam niște bănuți suficienți pentru o friptură și o halbă de bere. Atunci am câștigat, din scris, cei mai mulți bani. La literatură am renunțat. Am întrebat-o, chiar în anul întâi, pe o funcționară, cam câte volume are Biblioteca Eminescu. Mi-a dat cifra exactă: două milioane și ceva. Oho, mi-am zis eu pe un ton moromețian: – Cum să te bați cu ăștia? Și am închis capitolul. Ajuns la catedră, am continuat să fiu un asiduu cumpărător și cititor de literatură. Într-o zi am luat de la librărie cărticica Gânduri nepieptănate a polonezului Stanislaw Jerzy Lec, apărută la Junimea, tradusă de dvs., stimabile  domn, Nicolae Mareș. Am citit și am recitit cărțulia de nu știu câte ori, în noaptea aceea. O știam pe de rost. M-a prins somnul doar spre ziuă. Am înțeles atunci că, prin intermediul acestei minuscule specii, aș putea să comunic și eu cu semenii. Aveam 31 de ani. Timp de jumătate de secol, această zgâtie de aforism mi-a furat liniștea, mi-a pus mintea pe bigudiuri, dar mi-a adus și ceva satisfacții.

Știți că aforisme din Lec se citau în timpul războiului rece și la Tribuna ONU.  Eu l-am cunoscut la Varșovia în 1965. Erau reviste în Polonia, care trăiau din publicarea a 8-10 aforisme din Lec. Și apăreau în sute de mii de exemplare. Și la noi le-am publicat, inclusiv în România literară, pe vremea în care Geo Dumitrescu era redactor șef, dar cu pseudonimul Nicolae ARMES.

 –  Cum îl definiți aforismul?

 – Am încercat de mai multe  ori să-l pictez în câteva vorbe. Îmi amintesc o variantă. Aforismul ar putea fi statuia unui gând.

 Care a fost calea aforistică a scriitorului Vasile Ghica, fie ce-o fi, departe de București, trăind de când se știe la Tecuci?

 Începusem să public, pe ici pe colo, câte un grupaj de ziceri.

Și ați rămas consecvent !

Îmi amintesc cum prin anii 70 s-a anunțat, cu surle și trâmbițe, sosirea Cenaclului Flacăra al poetului Adrian Păunescu. Organizatorii le-au cerut condeierilor să le dea câteva pagini din ce au ei mai bun. Lui Păunescu îi plăcea să citească, pe parcursul manifestării, secvențe din textile aborigenilor. Culmea, s-a oprit asupra aforismelor mele. M-a chemat pe scenă, apoi la București. Mi-a făcut rubrică săptămânală în celebra lui revistă cu un tiraj de 600.000 de exemplare. De aici, le lua Ion Ghițulescu și le citea dimineața la Radio 1, iar fantasticul Paul Grigoriu le comenta, uneori, pe Radio 2. M-am obrăznicit și am dus un manuscris la Editura Junimea din Iași. A fost aprobat imediat,dar am așteptat șase ani la rând, pentru că nu existau decât 15 edituri în țară.

Acum sunt cca. 5000

 –  Pe baza chestionarelor aplicate cititorilor,  s-a ajuns la tirajul de 100.000 de volume. Era prea frumos să poată fi adevărat.A venit  însă Revoluția…. Câțiva ani buni, românii nu au mai citit decât ziare. După alți ani, a apărut oportunitatea traducerii în limbi de circulație universală. Trei traducători de excepție: C-tin Frosin (l.franceză),Petru Iamandi (l.engleză) și Fatma Sadâc (l.turcă) mi-au tradus trei volumașe pe care le-au trimis în afară, de unde s-au întors cronici favorabile. Cu volumul În ghearele râsului am luat un premiu în țară și altul la Beirut.A urmat lansarea cărții la Forumul Asia-Europa și la Congresul scriitorilor arabi. Cartea și-a continuat drumul la Madrid și în țările de limbă spaniolă. Asha Bhosle, o mare cântăreață și actriță din India a pus, ca titlu, pe un album aniversar, un aforism de-al meu (a precizat și numele autorului). A vândut zece milioane de albume. Cel mai important premiu l-am luat la Torino. Apoi, trei aforisme de-ale mele au figurat în subiectele de la Bacalaureat. Au mai fost și alte bucurii, dar nu am sentimentul că am atins niște cote superlative. Mai caut încă. Am publicat prea multe aforisme, nu am manifestat, uneori, suficientă exigență în selecția textelor.

IMG_6167

  Nu vreau să trec la o altă întrebare, fără a vă felicita în mod cordial pentru organizarea Festivalului de aforistică pentru românii de pretutindeni de la Tecuci. Cum îl veți dezvolta?

 – Am organizat acest festival împreună cu domnul Eugen Pelin, presedintele Fundației Pelin și cu sprijinul financiar modic din partea Primăriei si a unor oameni de afaceri locali.

Primăria din Tecuci nu conștientizează oare că prin scriitorul Vasile Ghica și prin ceea ce face Fundatia Pelin în această direcție intră în istorie ?

IMG_6080

Modestia mă îndeamnă să nu vă răspund.

  • De acord, dar arătați, vă rog, interviul primarului. Nu de altceva dar algerile bat la ușă !
  • Eu vă răspund doar că am fost onorați de prezența unor personalități de renume internațional: acad. Nicolae Dabija (Republica Moldova), acad.Naji Naaman (Liban), eminescologii N.Georgescu și Th.Codreanu, c riticul literar Doina Rizea,poetul și traducătorul C-tin Frosin. Printre premianți s-au aflat scriitori din: Franța, Canada, SUA, Italia, Isrel, Republica  La ediția a patra, (dacă pandemia se va îndura să ne părăsească), așteptăm să vină de la Paris două somități: Francois Vaucluse și Creola Băltărețu Thenault. Ne propunem pentru viitoarele ediții să operăm o selecție mult mai riguroasă a textelor, să adâncim calitatea dezbaterilor și să avem o participare mai bogată din partea scriitorilor români din afara granițelor țării.
  • Personal am convingerea că, începând de la cronicari și până azi, românii au dezvoltat o literatură sapiențială de prestigiu. De ce  oare „elitele” nu îi dau locul cuvenit azi? Din ignoranță sau din invidie?
  • Dacă deschidem diverse antologii ale aforismului românesc realizate de Centrul Cultural Galați, de Efim Tarlapan, de Fabricio Caramagna (scoasă la Torino și difuzată în toată Europa) sau cea a sârbului Alex.Ciotrici, putem observa, cu ușurință, că această specie a fost îndrăgită și ilustrată de mari scriitori valoroși cum ar fi: cronicarii, D.Cantemir, B.P.Hașdeu,  Titu Maiorescu, M. Eminescu, N.Iorga, Emil Cioran, Lucian Blaga, C-tin Noica, iar din cei de azi:  Grigurcu, Th.Codreanu, Valeriu Butulescu, N.Petrescu Redi, Nicolae Mareș, Mircea Oprea, C-tin Ardeleanu etc.
  • Cu toate acestea, un distins domn din conducerea Uniunii Scriitorilor Români îmi spunea că aforismul românesc actual nu există. Iar unele edituri și aproape toate revistele USR nu publică aforisme. Cred că această culpabilizare a unei specii nu s-a mai întâmplat nicăieri în lume. Este adevărat că se tipăresc multe volume de aforisme de nivel mediocru. Dar nu apar destule cărți foarte proaste de poezie, de ce nu și de proză? Desconsiderarea aforismului contemporan nu este o chestiune de invidie, ci de necunoaștere a realității.
  • Împărtășesc întegral punctul de vedere al Domniei Voastre. Să nu cedăm : Blaga a debutat acum o sută de ani cu volumașul – Pietre pentru templul meu, pe care Tudor Vianu l-a elogiat imediat dupî apariție în presa vremii. Mai mult, în secolul al XIX-lea receptarea lui Goethe în românește s-a făcut prin traduceri frecvente din aforistica /sentințele/ titanului de la Weimar.
  • Tinerii din Tecuci au intrat pe harta culturală a lumii
  • În altă ordine de idei, știu că profesorul Ghica pregătește tineri pentru aforistică, că lărgește astfel baza răspândirii. Cum merge proiectul?
  • Încă de la prima ediție a Festivalului nostru,ne-am îndreptat atenția spre elevi, viitorii noștri cititori și creatori.Am ieșit chiar din tiparele obișnuite când, la întâlnirile cu elevii, scriitorii citeau iar ei ascultau sau butonau telefoanele mobile. I-am rugat pe ei, ca sub îndrumarea profesorilor să lucreze. Și s-au apucat de treabă. Au căutat în biblioteci ori pe internet aforisme, l e-au grupat tematic, le-au comentat, s-au contrazis, au alcătuit și ei simple cugetări pornind de la proverbe, au făcut desene după ele. Observând înaltul spirit de creativitate al elevilor, acad.Naji Naaman m-a rugat să selectez 50 de lucrări.  După câtva timp,echipa distinsului oaspete a realizat cărticica Gânduri desenate, în șase limbi, 3000 de exemplare și difuzată în multe țări, inclusiv pe rețelele de socializăre. S-a scris atunci că acești tineri au așezat Tecuciul pe Harta Culturală a Lumii. Este,evident,o exagerare, dar acești  tineri  reprezintă pentru noi un câștig și o speranță.

 

Consemnare :   Nicolae MAREȘ,   fost ataşat,  ministru  plenipotenţiar şi director în Ministerul Afacerilor Externe;  primul director al Bibliotecii Române de la Paris; primul şef al Misiunii diplomatice române de la Skopje, etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PREGATIRE GRATUITA PENTRU BACALAUREAT!

Graphic1FGJ

PREGATIRE GRATUITA PENTRU BACALAUREAT!

Cursurile se vor desfășura în sala Ateneu Tecuci  (str 1 Decembrie 1918 nr. 60 ).

Programul de pregătire va fi organizat săptămânal, în zilele de sâmbătă si duminica, pe întreaga perioadă a intervalului 21 martie –  7 iunie, după orarul de mai jos, structurat tocmai pentru a le permite elevilor să participe la orele de studiu și exerciții organizate pentru toate disciplinele examenului de Bacalaureat:

Sambata  – între orele 9:00  și 11:00  – limba și literatura română;

– între orele 11:30 și 13:30  – matematică;

Duminica între orele 10:00 și 14:00 – disciplinele aferente probei nr. 3 de la examenul de Bacalaureat (geografie, logică și argumentare, psihologie, economie, sociologie, filosofie, fizică, chimie, biologie, informatică).

Cursurile vor avea un caracter modular, fiind gândite în corelație cu cele trei subiecte ale probei scrise, și vor viza nu atât recapitularea extensivă a materiei, cât rezolvarea și clarificarea unor probleme și „capcane” cu care se confruntă în mod concret candidații la examenul de Bacalaureat.

La limba și literatura română cursurile urmăresc să îi învețe pe elevi cum să analizeze stilistic textele literare și nonliterare și cum să utilizeze corect și adecvat limba română în diferite situații de comunicare. De asemenea, cursurile de pregătire la limba și literatura română sunt axate și pe analizarea operei marilor clasici, a poeților canonici și prozatorilor interbelici.

Cursurile de matematică cuprind noțiuni de algebră, de analiză matematică, trigonometrie și geometrie, iar cele de informatică cunoștințe despre algoritmi, grafuri, vectori și matrici, dar și variante de problem.

La cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat sunt așteptați elevii din anii terminali ai învățământului liceal din Tecuci, dar și din zonele limitrofe.

Gala Culturii Gălăţene – ianuarie 2020

Am avut onoarea și plăcerea de a participa la un eveniment inedit: “Gala Culturii Gălăţene”, care a avut loc marţi 28 ianuarie 2020, la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galati.
O zi specială, un moment important și de neuitat din viața mea.
Premiul de Excelenţă acordat cu această ocazie a însemnat pentru mine o mare bucurie, o împlinire pentru strădania mea de ani de zile, de a reaşeza oraşul Tecuci pe harta culturală a ţarii.
Mulțumesc domnului Cătălin Negoiţa, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi pentru că m-au onorat cu acest premiu, dar si domnului George Vlăsceanu pentru cel mai frumos laudatio care mi-a fost adresat până acum.
Instituţia noastra va acorda în continuare o atenție aparte proiectelor cultural‑educaţionale de calitate, promovând arta şi frumosul, într-o lume tot mai desacralizată și mai dezumanizată.
De mai bine de 10 ani sunt preşedintele Fundaţiei Pelin, timp in care am învățat ce înseamnă puterea exemplului, generozitatea, loialitatea, rolul modelului şi spiritul de răspundere. Sunt și voi rămâne recunoscător pentru tot ce am învăţat şi mai am încă de învăţat mulţumită oamenilor din viaţa mea. Mă plec în fața lor, cu respect și multă iubire…