Tecuciul în ipostaze ilustre

Despre cultura tecuceană și despre personalitățile pe care arealul tecucean le-a furnizat patrimoniului național de valori s-a vorbit mult, poate chiar exagerat de mult și dacă Vasile Ghica revine asupra acestui  subiect și în această carte Tecuciul în ipostaze ilustre (Editura Studis, Iași, 2021) înseamnă că își are temeiurile sale. Dincolo de subiectele tabu cu Cocuța și cu cercetășia, vorbește, desigur și despre scriitorii acestui spațiu geografic, despre cei 18 academicieni, despre cele bune și mai puțin bune din viața spirituală a orașului, dar insistă, cu precădere asupra Festivalului Internțional al aforismului și despre implicarea Fundației Pelin în afirmarea culturală a orașului. Sunt două subiecte care n-au căpătat încă patina vremii și n-au devenit subiect de cronică, dar fără de care Tecuciul ar fi un ilustru oraș anonim, ca și Panciu sau Berești.  Grație acestor două repere Tecuciul nu doar că se profilează ca loc geografic în care se întâmplă ceva important, dar  capătă chiar și o vogă europeană. Faptul că toamnă de toamnă (excepție ultima care-a fost anulată de pandemie)  caldarâmul orașului răsună sub pasul atâtor personalități ale culturii românești și chiar de peste graniță înseamnă ceva. Ca unul care m-am aplecat mai insistent asupra trecutului cultural tecucean știu că în vremurile de odinioară descindere în oraș a unui grup de scriitori lua proporții de eveniment epocal  și alimenta mentalul locului pentru cel puțin un an de zile. E adevărat că în acele vremuri nu avea trei instituții de cultură și nici 40 de salariați care să păstorească fenomenul. Or, în zilele noastre, Tecuciul este, grației Fundației Pelin, vizitat de atâtea personalități cât nu se întâmpla, altădată, în câteva decenii. Am mai spus-o și-mi pare rău că trebuie s-o repet, Fundația Pelin face singură și fără nicio implicare a sărăcăciosului buget locat mai mult decât toate cele trei instituții de cultură.

      Cum să nu mă bucur că Vasile Ghica, în această ultimă carte, se oprește asupra acestei instituții-mecenat cu funcții și rol propulsator în viața culturală a arealului cultural tecucean.  Cred că dac-ar concepe un sistem de abonare și-ar edita un buletin informativ cu circulație în Tecuci, Focșani, Panciu, Bârlad, Galați, etc cu anunțarea din timp a evenimentelor culturale în derulare, ar putea deveni un centru cultural zonal foarte căutat. Aștept momentul când palatul de la Țigănești va fi renovat și va căpăta, la fel, o destinație culturală. 

Ionel Necula, critic și istoric literar, eseist.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s