ÎN 1925, TECUCENII AU RIDICAT PRIMA STATUIE DIN LUME ÎN MEMORIA CERCETAŞILOR EROI

Chiar aşa. De unde începe istoria acestei mişcări care a învolburat în numai câţiva ani energiile juvenile ale planetei?
A fost odată ca niciodată... un lord,cu numele Robert Baden Powell. Era cu totul deosebit faţă de semenii lui. Nimănui nu îi trecuse prin minte până atunci să-i ajute pe tineri să-şi organizeze timpul liber. Îi vedea dezorientaţi, fără pasiuni şi fără idealuri. Le lipseau valorile elementare, cum ar fi: respectul faţă de ţară, de semeni, de natură, de valori etc.
S-a retras pe o insulă cu un grup de tineri cu care a dialogat, s-a jucat şi le-a pus în priză imaginaţia. A scris apoi o carte, devenită, în scurt timp celebră: ”Scouting for Boys.” Da,domnişoarele, pe atunci, fiind excluse de la asemenea manifestări.Toate acestea se întâmplau la 1908 în Anglia.
Şi în numai câţiva ani, planeta s-a umplut cu cercetaşi. Îndemnul lui a electrizat mapamondul. Parcă ar fi apărut o nouă religie.

„Străduiţi-vă,dragi cercetaşi, să lăsaţi lumea un pic mai bună,decât aţi găsit-o,când v-aţi născut!”

Un imens tratat de morală îmbrăcat în doar câteva cuvinte. Cât de mult ne-ar trebui şi acum o asemenea minte genială!

Dar,în definitiv,ce este Cercetăşia?
Este o asociaţie apolitică, bazată pe voluntariat, care îşi propune să dezvolte la tineri însuşiri individuale ca: vigoare, îndemânare fizică, iniţiativă, curaj, demnitate, onoare precum şi însuşirile sociale şi umanitare ca: solidaritate, toleranţă, nonviolenţă, patriotism, etc.
La intrare în asociaţie, fiecare tânăr rosteşte textul Promisiunii::

Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cuvânt de onoare,
să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru :
• a-mi îndeplini datoria faţă de Dumnezeu şi faţă de ţară,
• a-i ajuta pe alţii în orice situaţie,
• a respecta Legea Cercetașului / Lupişorului / Temerarului / Exploratorului.

Legea cercetaşului cuprinde următoarele îndatoriri:

1. Cercetasul isi iubeste patria sa, Romania si pe toti cei care traiesc in ea.
2. Cercetasul este loial, si respecta cuvantul dat, nu minte, este curat in gand, in vorbă si in faptă.
3. Cercetasul este util si isi ajuta semenii in orice situatie; este un prieten pentru toti si frate cu toti cercetasii.
4. Cercetasul este econom si cumpătat, este ingaduitor cu altii si sever cu sine; isi ingrijeste corpul si duce o viată sănătoasă.
5. Cercetasul iubeste si ocroteste natura si este bun cu animalele.
6. Cercetasul isi respecta si asculta părintii, sefii, profesorii si este disciplinat in tot ceea ce face.
7. Cercetasul este credincios si respectă credinta celorlalti.
8. Cercetasul este curajos si increzator in puterile sale, vioi si plin de insufletire.
9. Cercetasul iubeste invatatura si la rândul sau invată si pe altii.
10. Cercetasul se straduieste sa facă in fiecare zi o faptă bună, oricât de neinsemnată ar parea ea.

În România,primele formaţiuni s-au înfiinţat în 1912,prin Decret Regal.
Graţie efortului depus de câteva pesonalităţi de seamă(N.Iorga,Gh.Munteanu Murgoci, N.Titulescu, Gr.Antipa, Simion Mehedinţi), în anul următor, se pun bazele asociaţiei „Cercetaşii României.” Au activat apoi ca cercetaşi: Mircea Eliade, Al.Brătescu- Voineşti, Vasile Militaru, Cincinat Pavelescu (care a compus textul pentru Marsul Cercetaşului), George Călinescu, Radu Vulpe.
„Cercetăşia, aprecia N.Titulescu, contopeşte toate energiile neamului într-o mare şi nemărginită dragoste de ţară.”
Adresându-se tinerilor, Nicolae Iorga considera că „Scopul cercetăşiei este de a vă face să treceţi dincolo de slova cărţilor pentru a vedea lucrul cel adevărat şi sănătos care se găseşte în natura însăşi,atât pentru plăcerea voastră, cât şi spre folosul societăţii.”
Legea a fost votată în Parlament pe 2 februarie 1915.

CERCETAŞI DE TECUCI

Cohorta „Oltea Doamna” din Tecuci este printre cele mai vechi formaţiuni de acest fel din ţară. Ea a fost înfiinţată în 1915, avea ca semn distinctiv eşarfa violet şi număra 150 de membri. În fruntea ei se afla E. Ovid Gherghel, prefectul judeţului Tecuci, iar instructor, institutorul V.Berheciu. Printre susţinătorii asociaţiei se aflau oamenii politici: Alecu P. Anastasiu, Nestor Cincu, Ionel Georgiade ş.a.
Mărturiile rămase de la cercetaşii vremii sunt impresionante. Asociaţia a contribuit, în mod substanţial, la formarea conştiinţei naţionale a tineretului şi a populaţiei, în general, factor esenţial în perioadele istorice când identitatea şi independenţa unui popor sunt în pericol.

JERTFA DE SÂNGE

În timpul Primului Război Mondial, câteva mii de cercetaşi s-au acoperit de glorie în zona noastră. Unii au luptat direct pe front în calitate de ostaşi sau chiar subofiţeri (cazul eroinei Ecaterina Teodoroiu), copii de trupă sau călăuze (Măriuca Zaharia ş.a.) Aceştia din urmă se urcau în copaci foarte înalţi şi transmiteau comandanţilor detalii privind aşezarea trupelor inamice. Alţi cercetaşi au lucrat ca telefonişti, poştaşi, ori îngrijeau răniţii din spitalele. 
La sfârşitul lunii decembrie 1916, câteva sute de cercetaşi(copii între 14 şi 16 ani) din diverse localităţi din Muntenia au venit la Tecuci, în spatele frontului, ca să dea o mână de ajutor autorităţilor. Din cauza gerului năpraznic şi a epidemiei de tifos mulţi dintre copii au murit. Să ne mai gândim şi la tinerii români din Transilvania, care dezertau din armata austro-ungară (cei prinşi erau spânzuraţi - vezi cazul Emil Rebreanu) şi luptau alături de ostaşii noştri. (vezi vol.Eroi la 16 ani de Alex. Daia).

ODISEEA UNEI STATUI

Războiul s-a încheiat nesperat de bine pentru noi. România era „dodoloaţă”, aşa cum nu mai fusese de aproape 2000 de ani. Era momentul ca, pe lângă efortul reconstrucţiei să ne manifestăm recunoştinţa faţă de eroi. Entuziasmul a fost general. În fiecare sat s-au ridicat monumente în amintirea celor căzuţi pe front. La Mărăşeşti s-au început lucrările, finalizate mai târziu,ale unui Mausoleu naţional.

Virgil Mironescu, primarul Tecuciului, a realizat, prin subscripţie publică:

STATUIA CERCETAŞULUI,

PRIMUL MONUMENT DIN LUME închinat cercetaşilor eroi. Este creaţia sculptorului A.Consantinescu de la Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti. Pe plăcile de marmură de la soclul statuii se aflau următoarele inscripţii:

„ În amintirea cercetaşilor morţi pentru ţară în 1916-1918
şi
„Acest monument s-a ridicat sub D-nia Majestăţii Sale Ferdinand I Regele tuturor românilor şi a Augustei Sale soţii, Regina Maria”.

Festivitatea de inaugurare a avut loc la 16 iunie 1925,în prezenţa A.S.R. Principele moştenitor Carol, Comandantul Marii Legiuni a Cercetaşilor din România şi a unui impresionant număr de cercetaşi din toată ţara.
Veniţi la putere după 1944, comuniştii au demolat şi au topit statuia. Un grup de foşti cercetaşi, în fruntea cărora s-a aflat colonelul în rezervă Gh.Petraşcu, a înaintat numeroase memorii conducerii PCR prin care se cerea reconstrucţia statuii, deoarece Cercetăşia nu a avut caracter politic. Abia în 1986 s-a aprobat instalarea, lângă soclul fostei statui, a unui altorelief realizat de sculptoriţa Ada Medrea. Această lucrare se află astăzi în Parcul Cuza din centrul oraşului Tecuci.
După 1990, profesorul V. Ghica a reînfiinţat Cohorta „Oltea Doamna” reuşind să învingă multiple prejudecăţi şi inerţii.

Ziua de 21 mai a redevenit Sărbătoarea Naţională a Cercetaşilor din România şi se oficiază la Tecuci.

Din 1992, cercetaşi din diferite zone ale ţării ( circa 20.000 în cei 26 de ani) au venit la Tecuci, unde au avut loc manifestări specifice organizaţiei, dar şi activităţi artistice, sportiv-turistice, distractive şi, evident, ceremonia de depunere a Promisiunii. 
În 1996,cu sprijinul substanţial al d-lui ing. dr. Gh. Lazăr, primarul Tecuciului (1992-2004) s-a realizat o nouă statuie (sculptor Dan Mateescu) şi cercetaşilor li s-a făcut cadou o insulă , unde ei îşi instalează zeci de corturi, îşi organizează spectacolele, focul de tabără, programul dansant. Îmbucurător este faptul că toţi primarii, care au funcţionat în anii următori (Eduard Finkelstein, Daniel Ţuchel şi Cătălin Hurdubaie), s-au dovedit a fi foarte buni prieteni ai cercetaşilor. 
Prof. Viorica Sava, care a preluat din 2001 conducerea Centrului Local Tecuci, manifestă calităţi de excepţie. Este unul dintre cei mai valoroşi lideri ai cercetăşiei naţionale.

Text realizat de prof. V. Ghica, lider onorific

Publicitate